Jurnal la sfîrșitul lumii
Jurnal la sfîrșitul lumii
Jurnal II – 2023 – curând
Jurnal I – 2019
De la Ararat la Dunăre – Inițial mergeam pe ideea: de Sfârșitul lumii ca Sfârșitul geografiei și am ajuns la Sfârșitul istoriei.
Câteva gânduri despre ele de la Ștefan Baghiu, Ion Vianu, Paul Cernat și Arthur Suciu.
—
”Vasile Ernu traduce în general prin cuvinte extrem de dificil de găsit, tocmai pentru că sunt accesibile oricui, realități care se află atât de aproape de noi încât ne este imposibil să le mai observăm.”
Ștefan Baghiu
„A fost comunismul sovietic o paranteză a istoriei care nu a lăsat omenirii decât amintirea unei vârste unei apocalipse ratate sau a fost o tragedie istorică de uriașe proporții, produsul unei dorințe exacerbate de bine care a decurs în chip atroce și, în felul acesta s-a constituit într-o tragedie a Umanității? A fost produsul unui cinism
dus la extremă a unor manipulatori fără scrupule sau printre intrigile malefice au răzbit și vocile unor iubitori de oameni? Seamănă societatea post comunistă cu lumea justiției și adevărului la care au visat rezistenții, disidenții? Unor astfel de întrebări dă răspuns Vasile Ernu pe care îl califică nu numai faptul că este Născut în URSS dar și o sensibilitate de-a percepe semnificația faptului banal, o precizie a analizei care te stimulează intelectual și când nu ești de acord cu ea.”
Ion Vianu
”Jurnal la sfîrșitul lumii e o cronică subiectivă la cald, alcatuită din consemnări „facebook-iste” ale ultimilor ani din România noilor conflicte ideologice (2014-2018). O nouă formulă de „literatură totală” made in Vasile Ernu. E, de fapt, o abordare eseistică directă a nevrozelor vieții noastre publice, împănată cu digresiuni confesive savuroase, cu reflecții antropologice despre lumea Estului post-sovietic și, nu în ultimul rînd, despre puterea subversivă a literaturii. O terapie mentală de șoc pentru toate opțiunile ideologice (benefică, indiferent de efectele adverse) care nu ratează aproape nimic important din ce ni se întîmplă în spațiul public.
Autorul e, am mai spus-o, un post-imperial anti-hegemonic, a cărui gîndire critică neînregimentată provoacă toate taberele; un contrabandist de idei în răspăr care sparge, surîzător, liniile de front; nu un activist subordonat unei ideologii (ca „om de stînga” asumat ce se află), ci un gînditor social independent și un umanist paradoxal, cu o inteligență artistică și o mobilitate intelectuală ieșite din comun. Are în dotare o înțelepciune jucăusă de țadic, o versatilitate bonom-ironică și o știință dezarmantă în a dribla ideile primate. Inclusiv pe cele despre sfîrșitul lumii și al istoriei, care se tot amînă.
Autorul acestei cărți spunea cîndva despre I.L. Caragiale că este cel mai bun scriitor politic al nostru. Eu cred că Ernu – un est-caragialian trecut prin Ilf si Petrov, vecin cu „extremismul de centru” al lui Radu Cosașu – este cel mai bun scriitor politic al literaturii române de azi.”
Paul Cernat
“Genul de carte care-mi place mie – poți s-o citești de oriunde, ca și s-o reticești. Pare ciudat ca un autor de stânga să scrie jurnale, dar tocmai aici e tot schepsisul. Ernu are o latură existențială și o melancolie productivă, care se cere tratată prin scris. În același timp, deși e jurnal și deși include texte publicate în mediul online, nu este un text narcisist. Autorul nu te sufocă în problemele lui personale și nu suferă de egolatrie. Nu e lipsit însă de o anumită căldură sapiențială, care trimite la Vechiul Testament. Cartea preferată a lui Ernu nu cred că e “Capitalul”, ci Biblia.
Lucrarea principală a lui Ernu este “Mică trilogie a marginalilor”, din care urmează să apară ultimul volum. Dar “Jurnal la sfârșitul lumii” nu e cu nimic mai prejos. Dacă din toată opera lui Ernu ar rămâne doar acest jurnal, am avea garanții că vom afla ce a gândit Ernu. E, probabil, cel mai ironic text al său. Un fel de Ernu fără armura ideologică din “Ultimii eretici ai Imperiului”.
Jurnalul la sfârșitul lumii e cel mai important jurnal. Este acel jurnal în care lucrurile cele mai actuale sunt și lucrurile ultime. Actualitatea este, astăzi, importantă pentru că se întrepătrunde cu sfârșitul, cu ceea ce o distruge (sau o întemeiază). Acest jurnal este despre această actualitate apocaliptică, însă fără înfiorarea din ultima carte a Bibliei, ci cu acel umor al marilor autori ruși (la care, cum bine a spus Paul Cernat, a fost adăugat Caragiale). Tocmai acest umor face apocalipsa suportabilă, o amână prin disimulare.”
Arthur Suciu
Izgoniții – ediția II-a
Izgoniții (ediția II de buzunar) a ieșit din tipar.
E cea mai nedreptățită carte a trilogiei cred: chiar dacă s-a scris frumos despre ea și a luat și un premiu plus multe nominalizări.
E o carte diferită de celelalte.
Bogdan Alexandru Stănescu spunea că e cea mai bună cartea a mea. Iar Arhur Suciu – că e cea mai tristă carte a mea.
Veacul meu, fiara mea, cine ar putea
Să privească în pupilele tale?
Aici o prezentare
https://www.facebook.com/vasile.ernu/posts/10159084048429825
La Polirom deja se găsește
https://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/7912
Șerban Axinte, Cosmin Ciotloș, Vasile Ernu, Cristian Fulaș și Teodora Vasilescu, câștigătorii Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2021
Joi, 13 octombrie 2022, juriul Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2021, format din scriitorii Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Tudor Voicu, a anunțat următoarele cărți câștigătoare: ”Scrâșnetul dinților” de Șerban Axinte, Editura Cartier, și ”Fragil și aproape absurd” de Teodora Vasilescu, Editura Tracus Arte – secțiunea Poezie; ”Ioșca” de Cristian Fulaș, Editura Polirom – secțiunea Proză; ”Cenaclul de luni. Viața și opera” de Cosmin Ciotloș, Editura Pandora M – secțiunea Critică literară / Istorie literară / Teorie literară; ”Sălbaticii copii dingo” de Vasile Ernu, Editura Polirom – secțiunea Eseu / Publicistică / Memorialistică. Premiile vor fi decernate miercuri, 16 noiembrie 2022, ora 18.00, în cadrul unei ceremonii ce va avea loc în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8). Diplomele și identitatea vizuală a Premiilor AgențiadeCarte.ro sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu.
De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Cititorii AgenţiadeCarte.ro au putut vota și comenta titlurile alese de noi până la 31 august 2021. ”(s)top cele mai bune cărți ale anului 2019” a avut peste 24546 de vizualizări.
”Sunt bucuros că juriul, inspirat de votul popular de pe AgenţiadeCarte.ro, a ales câteva titluri pe care le consideră semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Sunt cărți care vor marca un an editorial, 2021, extrem de prolific, cu multe apariții remarcabile. Dintre cărțile nominalizate, am ales să ne bucurăm de lectura cărților scrise de editorialiștii și colegii noștri Claudiu Komartin și Cristian Teodorescu, votate pe site, cărți importante, premiate de alte jurii și care oferă certe delicii de lectură. Cei 5 autori pe care îi premiem sunt nume reprezentative pentru literatura română vie, nume capabile să producă o emulație pentru lectură și spirit critic.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, directorul AgențiadeCarte.ro.
Premiile AgențiadeCarte.ro sunt organizate de asociația Euro CulturArt și Muzeul Național al Literaturii Române din București, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Partener media: Radio România Cultural.
Simona Popescu recomantă lecturi pentru tinerii de liceu
Vasile Ernu la GALBEN – viața de scriitor, prietenia cu Filat, soarta guvernării PAS și relația cu Dumnezeu
Te invit să vizionezi un #interviu #fărăprotocol cu scriitorul și editorul Vasile Ernu. Am vorbit despre cum era viața în URSS și ce era bine atunci, cum a mers la studii în România, cum s-a cunoscut acolo cu Vlad Filat și ce impresii crea pe atunci viitorul politician. Am discutat despre lectură, din ce trăiesc scriitorii, dacă scriind cărți poți câștiga un venit decent în România sau Republica Moldova. Am vorbit și despre actuala guvernare, unde greșește și ce o așteaptă. La fel, Vasile a povestit și despre relația sa cu Dumnezeu. Vasile Ernu pe Facebook – https://www.facebook.com/vasile.ernu
la liceul Mihail Kogălniceanul
Cum eram să pic examenul la Liceul Mihai Eminescu din Bârlad
Eram să pun botul, au mult umor de școală veche. Dar am ieșit aproape la timp. Bine că nu am picat că Industrial scria pe mine. Era ziua lor, indiscutabil – impresionanți.
Un basarabean vrea să reabiliteze imaginea județului Vaslui și a Moldovei
Întâlnire interesantă, ieri, în Sala de marmură a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Bârlad. Scriitorul Vasile Ernu, din Republica Moldova, a participat la o discuție colocvială cu elevii liceului. Talentatul scriitor, autor a zece volume de proză, le-a vorbit elevilor despre pasiunea sa pentru literatură, despre adolescență și despre cercetarea sa pe care o face în această perioadă în zona Moldovei, pentru a cunoaște mai bine locurile și oamenii de aici.
A răspuns tuturor întrebărilor elevilor, fiind impresionat de curiozitatea acestora și de nivelul ridicat al întrebărilor. La final, a oferit autografe celor care au dorit sa achiziționeze volumul „Sălbaticii copii Dingo”, apărut în urmă cu un an.
Vasile Ernu, absolvent al Facultății de Filozofie, din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, s-a născut în URSS în 1971. Împreună cu tatăl său, care era economist, a călătorit mult în Uniunea Sovietică și astfel a putut vedea de mic partea europeană a URSS, țări și oameni care l-au încântat enorm.
Pasiunea de a călători și a cunoaște oamenii, l-a determinat ca în urmă cu șapte ani să viziteze România, în special orașele mici, din provincie. Așa a ajuns scriitorul în județul Vaslui și la Bârlad.
„Sunt în județul Vaslui pentru a cunoaște mai bine zona și oamenii. Mă gândesc că vine acuși bătrânețea și nu vreau sa mor neștiutor. Mă tem să nu rămânem cu stereotipii despre acest județ. Analizând situația din teren, am constatat că nu e aceeași cu imaginea ei descrisă de mass-media, sau mai bine spus, o mare parte a ei. Adun povești, trăiesc experiențe din care învăț și îmi hrănesc sufletul și care mă inspiră. Am locuit și în orașe mari ale României dar nu mai sunt interesante pentru mine, așa cum sunt orașele mici, obișnuite, situate în regiuni defavorizate. Am locuit în Reșița, zona Craiovei, Olteniei și Dobrogei, și acum locuiesc temporar în județul Vaslui. Mi se pare nedrept ce scrie presa despre oamenii de aici. Vasluiul e zugrăvit ca un județ al faptelor urâte, al oamenilor plini de vicii, și nu e chiar așa. Aici locuiesc oameni minunați, ca de altfel în toată aceasta regiune a Moldovei. După mine, Moldova a produs și produce cea mai calitativă resursa umană din România, ori resursa umană, oamenii sunt cea mai importanta avuție. Din păcate, ne batem joc de ea și dacă, Doamne ferește, o vom pierde, vom pierde tot. Clădirile nu sunt nimic fără oameni de calitate. Poate nu vă dați seama ce oameni aveți în județ. Eu, ca simplu călător, am rămas impresionat de disponibilitatea oamenilor de aici de a sta la povești, de a comunica, dar și de bucuria de a dărui celor pe care nu îi cunosc, de ospitalitatea și bunătatea sufletească. Nu găsești nicăieri oameni mai deschiși ca în zona Moldovei, nicăieri în țară. Orașele și satele din Vaslui au viață, străzile sunt animate de dimineață până seară de oameni. Comunitățile au o dinamică binefăcătoare, spre deosebire de Ardeal sau chiar alte părți ale României, unde de la ora 8 seara e pustiu pe stradă. Forfota aceasta, dărnicia dezinteresată a oamenilor fac din zona Moldovei preferata mea. Vreau să spun lumii că aici sunt oameni minunați, care merită mai mult. Sărăcia zonei a fost speculata de mass-media și, pe nedrept, județul Vaslui a devenit un fel de paria, ca și cum doar aici ar fi violuri, crime sau alcoolici. E o imagine falsă despre oamenii locului, ce trebuie reabilitată. Aveți oameni minunați și un potențial uman cum nu e în multe zone ale României.”, a mărturisit Vasile Ernu.
Aceste confesiuni despre oamenii și locurile județului au impresionat elevii și profesorii care au participat la întâlnirea cu scriitorul basarabean. Despre adolescenții de astăzi, Vasile Ernu spune că sunt inteligenți, mai pragmatici ca generațiile de acum 20-30 de ani și că, deși par a viețui în ape liniștite, sunt de fapt vulcanici și mai profunzi.
Recunoaște însă că programa școlară ar trebui îmbunătățită, în sensul că ar trebui ca elevii să fie antrenați în mai multe activități practice, de socializare, pentru că, din păcate, există o tendință a acestei generații către introversie, depresie, anxietate și comunicare mai mult cu dispozitivele inteligente decât cu semenii.
Vasile Ernu nu este la prima vizită la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. Încântat de chimia care s-a legat între el, elevi și conducerea școlii, scriitorul a promis că se va întoarce oricând cu plăcere la Bârlad, pentru o nouă întâlnire amicală.
La finalul întrevederii, Vasile Ernu a dorit să facă o fotografie de grup cu profesorii, directorii și elevii liceului preferat din județul Vaslui.
La BacFest Bacău
