Literatura romana in 2006 – Ziarul financiar, 2 Februarie 2007
de Daniel Cristea-Enache
Principala problema cu care se confrunta atat membrii diferitelor jurii literare, cat si criticii care alcatuiesc, la finalul unui an editorial, liste cu cartile cele mai bune (cele mai semnificative, cele mai importante) este proasta difuzare a multor volume. E nevoie ca “arbitrul” sa se transforme intr-un detectiv si sa-i caute pe la vestiare, pe culoare, la peluza stadionului ori pe strazile care duc inspre acestea pe acei “jucatori” care ar fi trebuit sa se afle de la bun inceput in teren.
Vedete si petarde
Editurile cu mai multa vizibilitate si cu difuzare pe masura (Polirom-Cartea Romaneasca, Humanitas, Grupul Editorial Corint, RAO, Paralela 45) au un net avantaj asupra celor cu vizibilitate sublima, dar lipsind cu desavarsire: Vinea, Univers Enciclopedic, Junimea si grosul editurilor din provincie.
Campul editorial autohton s-a impartit, comasat, compactat in cateva grupuri puternice, precum trusturile din sfera economica ori din cea media, lasand “in afara jocurilor” restul micilor edituri, care nu prea mai au sanse sa recupereze decalajul. Confirmarea acestei realitati am avut-o, in 2006, la Targurile Nationale (Bookfest si Gaudeamus), unde standurile marilor edituri zdrobeau, efectiv, puzderia de standulete ale editurilor mai mici, care nu se puteau consola nici macar cu statutul de sateliti.
Criticul literar, constientizand aceasta stare de lucruri, e obligat profesional sa dea credit si gir tuturor cartilor bune, indiferent de impactul lor pe piata. Nici discriminari negative, penalizand un titlu fiindca a aparut la o editura obscura, dar nici discriminari pozitive, elogiindu-l pentru “a da peste nas” orgoliilor celor mari. Ceea ce m-a interesat in primul rand a fost obiectivitatea selectiei facute pentru cititorii Ziarului de Duminica. Au contat exclusiv calitatea estetica, critica ori relevanta documentara a cartilor, iar nu valurile pe care serviciile de promovare si marketing au stiut sa le faca in jurul unor titluri. Cred ca aceasta e, de altfel, si fisa de post a criticului literar: sa poata discerne intre o opera valoaroasa si un volum comun, intre original si copie, intre eveniment editorial autentic si petarda buna sa stranga banii naivilor.
Cele mai importante “batalii”, prin numarul combatantilor si nivelul lor valoric, s-au purtat anul trecut in domeniul prozei si in cel al memorialisticii/confesiunii. La Proza, am numarat cel putin cinci romane remarcabile ale unor prozatori adevarati, in plina putere de creatie (dat fiind ca cel mai varstnic dintre ei este “optzecistul” Petru Cimpoesu). Radu Aldulescu, cu Mirii nemuririi (Cartea Romaneasca), Petru Cimpoesu, cu Christina Domestica si Vanatorii de suflete (Humanitas), Razvan Radulescu, cu Teodosie cel Mic (Polirom), Horia Garbea, cu Crime la Elsinore (Cartea Romaneasca) si Filip plus Matei Florian, cu Baiuteii (Polirom) isi joaca fiecare cartea, de un comic nebun (Cimpoesu, Garbea) sau de un naturalism tridimensional (Aldulescu), fantasy (Radulescu) sau nostalgica (fratii Florian). Daca e sa aleg un singur nume, optiunea mea este pentru Radu Aldulescu, care si-a reeditat, tot in 2006, doua romane la fel de puternice: Amantul Colivaresei (Cartea Romaneasca) si Proorocii Ierusalimului (Corint). E un romancier pur-sange, care nu are la activ (la pasiv) nici un esec.
Ambitios a fost si proiectul lui Ion Manolescu, cu kilometricul Derapaj (Polirom), dar dupa 200 din cele 650 de pagini ale cartii, ai senzatia ca mesteci nisip radioactiv. Notabil este si romanul Supunerea (Cartea Romaneasca) al lui Eugen Uricaru.
La memorii, jurnale, biografii, interviuri, avem de asemenea multi si buni competitori, pe o varietate de formule ingaduita de insusi caracterul lax, permisiv al domeniului, cu granite “moi”. Mircea Eliade, Jurnal portughez si alte scrieri, I-II (Humanitas), Mircea Iorgulescu, Convorbiri la sfarsit de secol (Editura Fundatiei Culturale Romane), Lavinia Betea, Am facut Jilava in pantofi de vara. Convorbiri cu Ioana Berindei (Compania), Andrei Serban, O biografie (Polirom), Nicolae Breban, Sensul vietii. Memorii, III (Polirom), regretatul Sorin Stoica, autor caruia i-a aparut postum un Jurnal (Polirom), Sorin Antohi-Moshe Idel, Ceea ce ne uneste. Istorii, biografii, idei (Polirom) si Nicolae Coande, Celalalt capat. Interviuri (Curtea Veche), din nou Sorin Stoica, alaturi de Zoltan Rostas, in volumul Tur-retur. Convorbiri despre munca in strainatate, I (Curtea Veche) si, in fine, Cazul “Artur” si exilul romanesc. Ion Caraion in documente din Arhiva CNSAS (Pro Historia) reprezinta, toate la un loc si fiecare in parte, lecturi mai mult decat profitabile cultural, intelectual si moral. Alegerea este mai grea aici, fiindca titlurile sunt cam de acelasi nivel, dar respectand din nou regula jocului, voi aseza pe prima pozitie volumul de convorbiri dintre Lavinia Betea si Ioana Berindei.
La poezie, in schimb, topul e usor de facut, din simplul motiv ca a fost un an extrem de sarac in aparitii de calitate. Lidera absoluta este Angela Marinescu, cu doua volume dintre care primul e castigator: Intamplari derizorii de sfarsit si Limbajul disparitiei (ambele, la Vinea). O urmeaza Octavian Soviany, cu Dilecta (Cartea Romaneasca) si Mihail Galatanu, cu Inima de diamant (Vinea).
La critica si istorie literara, primul este intotdeauna sclipitorul Matei Calinescu, cu Eugene Ionesco: teme identitare si existentiale (Junimea), talonat de regretata Georgeta Horodinca, cu Duminica seara (Biblioteca Apostrof) si “scriitorincul” Dan C. Mihailescu, cu Literatura romana in postceausism, II. Proza (Polirom). La eseu, Paul Cornea castiga detasat cu exceptionala sinteza Interpretare si rationalitate (Polirom), intr-un clasament cu multe nume grele: Livius Ciocarlie, Pornind de la Valery (Humanitas), Alexandru Musina, Scrisorile unui fazan (Cartier) si Andrei Plesu, Despre bucurie in Est si in Vest si alte eseuri (Humanitas).
Doua aparitii de impact la Publicistica: Dorin Tudoran, Absurdistan (Polirom) si Alex Leo Serban, Dietetica lui Robinson (Curtea Veche).
La debut, potul mare il ia Vasile Ernu, cu excelentul sau volum memorialistic (si nu numai) Nascut in URSS (Polirom). Interesant este ca Ernu s-a detasat dintr-un pluton de autoare, semn ca in literatura, in anii urmatori, vom avea si alte energii feminine: Gabi Eftimie, Ochi rosii polaroid (Vinea), Livia Rosca, Ruj pe icoane (Cartea Romaneasca), Rita Chirian, Sevraj (Vinea), toate trei cu poezie, Cosana Nicolae, cu eseul academic Canon, canonic (Univers Enciclopedic), Luminita Marcu, cu jurnalul Mansarda cu portocale (Polirom) si Cora Flavian, cu romanul Marta sau etiologia inconturnabilului esec (Polirom).
La capitolul reeditari si antologii, sunt multe nume importante, ceea ce intra, in fond, in logica reeditarii si antologarii. Pe primul loc e Dumitru Tepeneag, cu trilogia I. Hotel Europa, II. Pont des Arts, III. Maramures (Corint) si jurnalul Un roman la Paris (Cartea Romaneasca). Urmeaza Ion D. Sirbu, cu Adio, Europa!, I-II (Corint) si Soarecele B si alte povestiri (Humanitas) si Nicolae Manolescu, cu antologia Andersen cel crud si alte teme (Corint). Aparitii importante: Leonid Dimov, Opere, I (Paralela 45), Eugen Negrici, Literatura romana sub comunism (Editura Fundatiei PRO), Z. Ornea, Viata lui C. Stere (Compania) si Radu G. Teposu, Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua (Cartea Romaneasca). Scriitori singulari ca formula, imediat recunoscuti intr-o fila de text, sunt Radu Cosasu, cu Gargaunii. Supravietuirile, V (Editura Fundatiei PRO), Ileana Malancioiu, cu Crima si moralitate (Polirom), Mircea Cartarescu, cu Levantul sau, splendid reeditat in format poche (Humanitas), Adriana Bittel, in Cum incarunteste o blonda. Povestiri din secolul trecut (Compania) si ex-turbulentul Marius Ianus, care acum s-a imburghezit si isi antologheaza poemele: Danseaza Ianus (Vinea).
La capitolul dictionare, enciclopedii, albume, sunt patru aparitii de prim ordin, foarte diferite intre ele si, de aceea, greu de ierarhizat: Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I, I-III. Selectia si prezentarea fotografiilor: Emanuel Badescu. Privire istorica: Ion Bulei (Editura Fundatiei PRO), Aurel Sasu, Dictionarul Biografic al Scriitorilor Romani, I-II (Paralela 45), Academia Romana, Dictionarul General al Literaturii Romane, V, coordonator: Eugen Simion (Univers Enciclopedic) si, last but not least, un cartoi de cateva kilograme, Cuvinte. Almanah literar 2006, coordonator: Irina Petras (Casa Cartii de Stiinta), o foarte pretioasa baza de date cu tot ce misca in Clujul literar si-n imprejurimi. Castigatorul sectiunii este totusi albumul Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I, istorie in imagini citita cu folos si rasfoita cu incantare.
Cele mai proaste carti ale anului? Pe primul loc nu poate figura decat Marius Tupan, romancierul parabolic-agramat, cu trilogia Batalioane invizibile. I. Craterul, II. Rhizoma, III. Asteroidul (Fundatia Luceafarul), urmat indeaproape de H. Zalis, cu O istorie condensata a literaturii romane (Bibliotheca), scrisa intr-un stil jenant. Pe locul trei, helas!, Dinu Flamand, un fost poet de talent, cu volumul Frigul intermediar (Paralela 45).
Cateva ultime cuvinte despre Evenimentele literare ale anului 2006. Avem de unde alege: Colocviul Tinerilor Scriitori initiat de Uniunea Scriitorilor, Bookfest, un targ de carte cu adevarat occidental organizat de A.E.R., programul de finantare a editorilor straini pentru traducerea autorilor romani demarat de Institutul Cultural Roman, lansarea revistei Dilemateca. Un eveniment regretabil este disparitia revistei Cuvantul in seria condusa de Mircea Martin.
Revin la ce spuneam anterior. Avem ce si de unde selecta. Important este ca aceasta baza de selectie sa fie una cat mai larga, nu in sensul diluarii criteriilor valorice, dar in cel al largirii campului de observatie, dincolo de aria vedetelor editoriale.
Totusi, tragand linie si adunand, vedem ca editura romaneasca numarul 1, pe 2006, este una dintre aceste vedete: binomul Polirom-Cartea Romaneasca.
2 February, 2007 in: Cronici
Comments Off on Literatura romana in 2006 – Ziarul financiar, 2 Februarie 2007